Și luptătorii au zile grele!

- decembrie 09, 2022

Încă de mic copil, după ce am aflat de boala pe care o am, am preferat să îmi proiectez singur viitorul și am luat cele mai importante decizii pentru viața mea, acelea de a rămâne optimist indiferent de situație și de a lupta tot timpul cu problemele care apăreau pe drum cu o armă foarte importantă, zâmbetul.

Cu toate acestea nu tot timpul a fost cum îmi propusesm eu, până la urmă și luptătorii au zile grele, momente de cădere când simți că nu mai poți. În aceste momente important este să nu ne pierdem încrederea și să ne amintim tot timpul de zicala ,,când nu mai poți, mai poți un pic".

Acum câteva luni, la început de sezon rece, m-am trezit dintr-o dată cu un sentiment foarte ciudat, nu puteam să conștientizez ce se întâmplă cu mine și nu îmi recunoșteam propriile reacții și emoții. Simțeam că organismul meu îmi dă semnale de alarmă dar nu îmi dădeam seama din ce motiv și de ce pățesc asta. Nu mai simțeam puterea de a lupta, eram supărat, nemotivat și pentru prima dată după foarte multă vreme viitorul mă îngrijora și înspăimânta în același timp.

M-am gândit că cel mai bun lucru de făcut în această situație este să comunic problema pe care o întâmpin și să nu mă interiorizez, așa că am vorbit cu familia și cu cei mai buni prieteni, am meditat eu cu mine și mi-am căutat informațiile de care aveam nevoie din domeniul dezvoltării personale. Am învățat lucruri noi, m-am înțeles și cunoscut mai bine pe mine, mi-am ascultat inima și înțeles creierul fără să stau prea mult pe gânduri.

A fost o perioadă grea pentru mine, peste care am trecut destul de greu. Viața este grea uneori, dar mai ales când nu poți merge și suferi de o boală gravă ce evoluează și încă nu are leac de vindecare. După ce am reușit să depășesc această perioadă, încerc din răsputeri să nu mă mai las pradă emoțiilor negative, să lupt mai mult, să fiu mai optimist și să îmi aduc aminte de toate binecuvântările din viața mea. Ce trăiesc eu zilnic este greu de explicat și înțeles, am o viață foarte grea și o luptă zilnică, dar încerc să rămân puternic și să mă bucur de viață.

După perioada asta am înțeles că acestea sunt stări anxioase și că majoritatea oamenilor se confruntă cu ele, unii chiar de la vârste foarte fragede. Deși am catalogat experiența asta ca fiind una negativă de care am vrut să uit cât mai repede, tot ea mi-a deschis ochii foarte larg în ceea ce privește stările negative prin care trecem noi oamenii. Am devenit mult mai atent și înțelegător față de oameni, înțeleg mai bine luptele care se dau în fiecare dintre noi.

Cu această ocazie te încurajez pe tine omule să ai grijă de sufletul tău, să fii mai răbdător cu cei din jurul tău iar dacă nu îți poți iubi aproapele nu îi face rău, suntem oameni cu toții și fiecare dintre noi răspundem diferit la suferință și necazuri.

SĂ NU TACI! Nu îți ascunde suferința, cere ajutor!

Hai să luptăm împreună cu bucurie, tu cum stai cu starea de spirit? Cum treci peste o perioadă grea? Scrie-mi în comentarii și sper că mă înțelegi.

Spor la citit și mulțumesc că ești aici. Te salut, cu drag, Alex!